Proiectul ”de sertar” al municipalității Galațiului, trecut în urmă cu 14 ani prin Consiliul Local, care prevede schimbarea feței parcului Eminescu, ar putea scoate urbea noastră din rândul celor prăfuite. Împreună cu strada istorică Domnească, proiectul sculptorului Virgil Panaite oferă gălățenilor un spațiu de socializare pentru tot anul, în afara Falezei sezoniere. Proiectul schimbă radical conceptul de parc născut din ideile comuniste pe care le îmbrățișează arhitecții urbei și actualul primar, Marius Stan, care mai are un motiv de refuz: finalizarea nu i-ar aduce niciun comision personal.
Întregul concept al artistului plastic se raportează la statuia poetului nepereche. Fântâna arteziană din lacul mare sugerează floarea de tei pe care o iubea nespus Eminescu, iar grupul statuar din lacul mic te duce cu gândul la îmbrățișarea dintre Eminescu și Veronica Micle. Fântânile arteziene mici, așezate în punctele nodale ale parcului, cu havuzurile de 2-3 metri, sugerează elemente din poezia lui Eminescu sau din cultura națională. Vazele pentru flori, sculptate în piatră, organizează spațiile verzi pe colțuri sau în punctele axiale, iar jardinierele sunt plasate în colțurile ascuțite ale parcelelor verzi. Scaunele, și ele sculptate în piatră, sunt în grupuri de trei sau patru, sugerând familia (mama, tata și copiii). Rotonda de la statuia poetului este bordată de un grup statuar, cei 12 apostoli. Desființarea gardului din jurul actualului parc transformă zona într-un concept de piațetă formată împreună cu imobilele vechi din jur. Până și dizgrațioasa clădire răsărită pe fostul WC public a fost adaptată parcului și își va schimba destinația în bibliotecă, sală de conferințe și cofetărie-cafenea.
Sorin Țiței
