Discret, adică fără dezbatere publică, Galațiul a intrat în rândul orașelor care au o strategie de dezvoltare. Autoarea acestei strategii este asociația Tehnopol, o structură devoratoare de bani publici și condusă de fiul președintelui Camerei de Comerț Industrie și Agricultură, Ion Mocanu.
”Strategia de dezvoltare a municipiului Galați 2015-2020” se arată glumeță încă din preambul, atunci când definește rezultatul așteptat al studiului:”O structură urbană coordonată de autorități administrative responsabile, altruiste, vizionare, deschise conceptual și pragmatic către cerințele civice prezente și viitoare”. Dacă vă gândiți doar la Marius Stan și la Nicolae Bacalbașa, sau la oricare alt politician aflat în aparatul administrativ al Galațiului în ultimii 25 de ani, recunoașteți pe cineva care s-ar face ”vinovat” de vreo calitate enumerată de vizionarii de la Tehnopol?
Dezvoltarea Galațiului – o salată de vorbe ticluite la Tehnopol
Pe parcursul a peste 200 de pagini, colectivul de creație coordonat de celebrul Ionuț Mocanu, fiul președintelui CCIA, a ticluit o salată de vorbe, o varză de Bruxelles plină de prețiozitate.
La capitolul ”Galațiul – oraș inovativ, competitiv, integrator”, pe lângă vechea dorință privind crearea unei zone metropolitane cu vecinii de la Brăila, apar și bălării de genul ”crearea de materiale, portaluri de internet...pentru atragerea investitorilor” sau ”extinderea centrelor expoziționale (?)...”. Băieții de la Tehnopol s-au gândit și la ”amenajarea unui centru de sprijin pentru afacerile în domeniul pescăresc”, asta după ce domeniul a fost aproape distrus de administrațiile locale. Cel mai bun exemplu în acest sens este ferma piscicolă abandonată de la lacul Brateș. Lucrarea cu accente hilare este împănată și cu promisiunile electorale ale politrucilor locali:”construcția unui aeroport cargo” și ”programul de conectare a municipiului Galați la coridoarele de transport europene/naționale”(??). Nici aspectele de ”Comunicare interculturală” nu au fost neglijate în program:”amenajarea spațiilor existente degradate – grădina de vară, cinematografe, spații expoziționale”.
Punctul forte al Galațiului, ”Turismul”, este tratat într-un mod original de către vizionarii de la Tehnopol:”conceperea unor circuite/trasee tematice de vizitare în oraș (Promenada consulilor, Five”o clock la familii celebre (!), Pelerin în oraș”. Capac la toată lucrarea exhaustivă este pus de capitolul ”Agricultura”, acolo unde autorii vin cu cireașa de pe tort:”Înființarea unei ferme pedagogice de către municipiu în zona Cătușa. Această fermă are un rol pedagogic și va întreține peisajele periurbane prin activități de <<ciobănit urban>>”.
Mai grav este faptul că ciobanii care administrează Galațiul nu dau niciun semn că ar avea vreo strategie pentru această zonă uitată de toată lumea, iar turma nu are nimic împotrivă.
Sorin Țiței
