Algerianul Muhammad Mozi, în vârstă de 30 de ani, a ajuns în România împreună cu câţiva prieteni, trecând prin Grecia şi Bulgaria. Ţinta finală era una dintre ţările dezvoltate din Vest, călătoria le-a fost însă întreruptă în ţara noastră, unde au fost prinşi. De două luni, algerienii au fost adăpostiţi la Centrul de cazare şi proceduri pentru solicitanţii de azil din Galaţi. „Aici nu avem ce face, dar nici acasă, înapoi în sărăcie, nu ne ducem. Sperăm să ajungem în Germania sau Spania”, spune Muhammad. În aceeaşi situaţie sunt alţi 137 de străini, majoritatea provenind din ţări din ţări nord-africane şi din Asia. Până statul se va pronunţa în privinţa formei de protecţie acordată, procedură care se întinde şi mai mult de un an, aceştia locuiesc fie în chirie, fie la Centru, unde au parte de toate condiţiile necesare, inclusiv internet, teren de tenis şi fotbal. În ultimii ani, numărul solicitărilor de azil în ţările Uniunii Europene a crescut alarmant, iar acest fenomen se resimte şi la Galaţi.
În timp ce, anul trecut, 115 imigranţi au solicitat o formă de protecţie la Centrul de cazare din Galaţi, anul acesta au fost procesate 500 astfel de cereri. Situaţia este similară la nivel naţional, unde 1.200 de străini, de patru ori mai mult decât în 2010, speră să obţină statutul de refugiat.
Pentru că munca cu imigranţii presupune mult efort umanitar, dar şi resurse financiare, la nivel european s-a decis că una din soluţii ar fi returnarea lor voluntară în ţara de origine. În România, ca şi în alte ţări UE, se desfăşoară un proiect de returnare voluntară destinat străinilor, în valoare de 300.000 de euro. „E multă muncă, la nivel european, ca să fie rezolvate problemele imigranţilor. Returnarea forţată nu e neapărat corectă şi nu e în concordanţă cu drepturile democratice”, a declarat Ciprian Niţa, responsabil al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), instituţie care asistă la implementarea programului de returnare voluntară asistată.
Beneficiari ai programului sunt solicitanţii de azil care nu au primit încă o decizie negativă definitivă la cererea de azil şi străinii care nu mai îndeplinesc condiţiile de şedere pe teritoriul României. Prin acest proiect, vor fi consiliaţi 360 de migranţi din România. La Galaţi, angajaţii OIM au început deja munca de informare şi asistare a solicitanţilor de azil. Străinii află care sunt beneficiile pe care le pot avea atunci când aleg să revină de bunăvoie acasă. Spre exemplu, atunci când un migrant primeşte aviz negativ la solicitarea de azil, el este trimis acasă forţat, fiind escortat până la destinaţie de doi poliţişti, iar în paşaport primeşte o ştampilă de interdicţie de a reveni în ţara respectivă, pentru o anumită perioadă de timp. Însă, în cazul în care alege returnarea voluntară, el poate participa la cursuri vocaţionale şi beneficiază de consiliere privind iniţierea unei afaceri în ţara natală. De asemenea, OIM îi procură gratuit biletul de avion și este trimis acasă singur şi fără vreo urmă în paşaport. „Li se oferă şansa să se întoarcă acasă cu demnitate, nu ca pierdanţi, şi să înceapă o viaţă nouă. În ţara lor, asistenţa continuă, Ei sunt susţinuţi să se reintegreze şi primesc consiliere”, a declarat Pascal Rezntjens, coordonator de programe al OIM Belgia, unde programul funcţionază de aproape trei decenii.
Atitudinea solicitanţilor de azil din Galaţi faţă de returnarea asistată este foarte reticentă. Doar trei bărbaţi şi-au arătat disponibilitatea de a reveni acasă. Unul dintre ei n-a avut răbdare să aştepte ani de zile răspuns pozitiv şi a decis să se întoarcă în Algeria, pentru a fi alături de soţie şi cei doi copiii mici ai săi.
„Imigranţii sunt foarte reticenţi. Mulţi dintre ei nu prea vor să coopereze şi nu înţelegem de ce. Este clar că mulţi cer azil din alte considerente decât cel declarat, acesta ar fi motivul”, a spus Dorin Geru, directorul Centrului de cazare şi proceduri pentru solicitanţii de azil din Galaţi.
La Centrul din Galaţi sunt cazate, în acest moment, 142 de persoane, dintre care patru au statut de refugiat, iar restul aşteaptă să primească o formă de protecţie. Din cauza numărului tot mai mare de solicitanţi, conducerea centrului preconizează o extindere.
Domnica Negru
