Există un numitor comun al revendicărilor din stradă și al celor din partea organizațiilor neguvernamentale: lupta împotriva corupției și reforma clasei politice. Ca prim pas pe drumul spre un alt fel de a face politică vă solicităm ca pentru viitorul candidat la postul de prim-ministru și pentru membrii cabinetului său să aplicați următorul set de criterii de integritate și competență:
Integritate :
- nu este și nu a fost implicat în comiterea de infracțiuni sau în scandaluri de corupție, nu a fost condamnat și nici nu este trimis în judecată pentru astfel de fapte;
- nu este și nu a fost implicat în obținerea unor avantaje (ne)patrimoniale nejustificate și nici în cazuri de conflict de interese;
- nu este și nu a fost implicat în migrații politice/traseism, nici în comportamente de încălcare a moralei publice în exercitarea unor funcții publice;
- nu este și nu a fost implicat în promovarea unor valori, poziții sau proiecte care contravin statului de drept;
- nu a ocupat funcții de conducere în fostul PCR, nu a fost informator și nu a făcut parte din fosta Securitate și nici din actualele servicii secrete;
- nu a promovat şi nu promovează discurs discriminatoriu, bazat pe ură.
Competență :
- capacitatea de a impune respect pe baza autorității profesionale;
- capacitatea de a demonstra buna cunoaștere a unui domeniu profesional;
- capacitatea de a formula o viziune, prin analiza și sinteza informațiilor culese de către personalul pe care îl coordonează;
- capacitatea de a coordona echipe de oameni și procese decizionale;
- capacitatea de a comunica și negocia eficient, atât în interiorul echipei, cât și cu publicul.
Componența oricărui Guvern în România ar trebui să asigure echilibrul de gen.
De asemenea, solicităm să faceți un demers similar în interiorul Administrației Prezidențiale, astfel încât până la 31 decembrie 2015 întreaga echipă din jurul dumneavostră să respecte aceleași criterii. Exemplul Administrației Prezidențiale este imperativ pentru reformarea instituțiilor statului și a clasei politice.
Odată cu aplicarea criteriilor de integritate și competență, ne dorim ca Președintele României să își asume demararea unui proces de consultare cât mai amplă cu cetățenii și cu organizațiile neguvernamentale, inclusiv prin folosirea unor instrumente participative care au funcționat în alte state democratice și punând în valoare inițiativele construite deja în spațiul virtual al protestului din această perioadă. Ne așteptăm ca Președintele, în calitatea sa de mediator între puterile statului, precum și între stat și societate, să obțină un angajament politic ca toate acestea să fie valorificate prin intermediul unui proces asumat de principalele instituții ale statului (Parlament, Guvern) din care să rezulte modificări legislative și instituționale care să răspundă problemelor semnalate de cetățeni. Subliniem necesitatea ca acest proces de consultare, pe scară largă, sa fie asumat de toate partidele politice și instituțiile publice ca o practică firească și permanentă în spiritul dorinței reale de consolidare a democracției participative în România și nu ca o simplă manevră de deturnare a protestelor din piață.
Reafirmăm că organizațiile neguvernamentale, în general, nu au o vocație de reprezentare populară; ele doar adună oameni în jurul unor idei, principii sau drepturi. Organizațiile semnatare, în particular, nu pretind că vorbesc în numele societății civile în ansamblul ei, ci doar în virtutea misiunii și expertizei lor. Modul în care a fost pregătită consultarea publică a Președintelui cu cetățenii și societatea civilă organizată, deși probabil bine intenționată, a fost deficitar și, în loc să crească încrederea publicului în instituțiile statului și în organizațiile societății civile, a provocat încă și mai multă confuzie, suspiciuni și diviziuni la nivelul societății civile. Ne așteptăm ca cei responsabili pentru această situație să își asume răspunderea.
Solicităm ca propunerile concrete de reforme pe care organizațiile societății civile le-au cerut în ultimii ani să nu mai fie ignorate de decidenții politici. Și încrederea organizațiilor neguvernamentale în majoritatea instituțiilor politice s-a terminat sau se apropie de epuizare.
24 de organizații semnatare
