Jumătate dintre gălățeni nu au bani de apă minerală și se mulțumesc cu cea contaminată din fântâni

   Autoritățile sanitate din Galați au efectuat un control, recent, și au constatat că mare parte dintre fântânile din mediul rural au depășiri mari de nitrați, iar vara sunt un adevărat pericol. În județul Galați, apa potabilă este asigurată prin sisteme de alimentare centralizată cu apă, fântâni și cișmele. Concret, în 41 de comune gălățene asigurarea apei se face prin 67 de stații de apă, la un număr de 89.080 consumatori, în timp ce 147.072 de locuitori consumă apă din fântâni sau cișmele. Direcția de Sănătate Publică (DSP) a solicitat tuturor primăriilor analizarea apelor din fântâni, în vederea efectuării determinărilor fizico-chimice și microbiologice. „Din 62 de primarii, 14 nici măcar nu s-au obosit să dea curs adresei. În urma controlului s-au recoltat un numar de 209 probe de apă din fântâni, din care 96 au depășiri la indicatorul nitrați și este interzisă pentru consumul uman”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul DSP Galați.

 

   Proastă, puțină sau deloc

   De asemenea, Direcția de Sănătate Publică a mai constatat că, în județ, sunt zeci de fântâni secate, iar acolo unde există sistem centralizat, acesta nu poate acoperi necesitățile clienților săi, respectiv 50 litri de persoană. În localitățile Frumușița, Tămăoani, Foltești, Berești Meria, Bălășești, Băleni, Rediu, Cuca, Liești, Ivești, Cudalbi, Independența, Măstăcani, Pechea, Nicorești, Poiana–Vișina, Cosmești, Furcenii Noi, Cotoroaia, Buciumeni, Hîntești, din cauza consumului excesiv pe perioada secetei, apa este distribuită cu întreruperi de la 2 ore la 19 ore pe zi. În localitățile Corni, Movileni, Oancea și Suceveni sunt finalizate stațiile de apă, dar nu s-a solicitat autorizație sanitară de funcționare și nici nu a fost informată Direcția de Sănătate dacă se distribuie apă către abonați.

 

   Apă contaminată din ignoranța autorităților

   În alte cazuri, s-a constatat că apa nu este prea este bună de băut din cauza lipsei de interes a autorităților. De exemplu, orașul Berești, comuna Berești Meria și localitatea Pleșa sunt alimentate cu apă captată prin drenuri din sursa Pleșa. În amonte de captare, s-a constatat depozitarea gunoiului zootehnic și menajer, precum și o creștere a concentrației de nitrați la toate drenurile. În localitățile Tamăoani și Frumușita, alimentările cu apă funcționează în condiții igienico-sanitare necorespunzătoare. La Frumușița nu se asigură împrejmuirea perimetrului de protecție, iar vegetația este necosită. Clădirea ce adăpostește stația de clorinare este neigienizată și într-un stadiu avansat de degradare.

   Lucian Constantin