Intrarea în insolvență a fost privită de numeroși întreprinzători ca o formă de fentare a creditorilor și de reluare a activității pe o altă firmă. În trecut, asistam la o explozie a insolvenţelor înregistrate în rândul firmelor, multe dintre acestea declanşate artificial de debitori dornici să scape astfel de datorii la buget și la bănci, dar și cu un efect pervers de propagare în economie, prin afectarea partenerilor de afaceri.
Intrarea în vigoare, de la 1 iulie anul trecut, a noii Legi nr. 85/2014 ce practic reglementează procedurile de prevenire a insolvenței a descurajat vizibil apetitul pentru o astfel de practică. Era și cazul pentru că, ajungând la nivelul de sport național, insolvența a 29.587 de operatori economici în anul 2013 (deci peste 2.000 de firme lunar, vârf neatins până atunci), a avut darul de a îngrijora profund mediul economic din România. În același an de referință, la Galați 1.509 firme "au luat drumul" insolvenței, principala preocupare a celor ajunși în această situație fiind aceea de a se proteja față de creditori, și în special față de cei bugetari.
În fapt, prevederile importante conținute de noua legislație au în vedere, în primul rând, scurtarea perioadei de observaţie (nimic altceva decât o tragere de timp legală) de la trei ani la un an, în condiţiile în care se menţine la trei ani perioada de implementare a planului de reorganizare. Scurtarea termenelor a fost absolut necesară, deoarece lungirea lor acorda firmelor în dificultate doar mijloace prin care acestea pot prelungi la nesfârşit falimentul. De altfel, potrivit statisticilor organizaţiilor profesionale, peste 90% din firmele intrate în reorganizare sfârşesc, mai devreme sau mai târziu, în faliment, lucru nelalocul lui într-o economie aflată, cel puțin din punct de vedere statistic, în revenire. De asemenea, Noul Cod al Insolvenței limitează posibilitatea ca debitorii să-şi numească administratori favorabili. Administratorul provizoriu va fi numit de unul dintre creditori, în condiţiile în care sunt depuse cereri în acest sens.
Pe cale de consecință, anul 2014 a cunoscut un recul al intrărilor în insolvență la nivel național, cu 30 de procente în raport cu anul precedent. Doar circa 20.700 de firme au apelat la acest mecanism, din care 805 la Galați (în scădere cu 47% față de 2013). Tendința de descreștere a "poftei" de fugă în insolvență a fost confirmată și de datele publicate de Registrul Comerțului pentru primele trei luni ale noului an. Interval în care, față de perioada similară a anului trecut, doar 2.884 agenți economici (69 la Galați) au intrat sub incidența prevederilor insolvenței, față de 6.800 cu un an în urmă, din care nu mai puțin de 227 erau din județul nostru.
Coroborat cu o reducere a inflației la minime istorice, ce se situează sub 1% în termeni anuali, cu rate ale dobânzilor bancare în continuă scădere și cu posibilitățile de accesare a fondurilor europene, ai spune că viitorul poate fi mai roz. Pentru asta este nevoie însă și de o conectare a economiei gălățene la realitățile macro și de eliberare a ei din ghearele politicului.
George Marinescu
