Intoleranța la lactoză sau alergia la laptele de vacă nedepistate la timp duc la puternice dezechilibre

   Dezechilibrele metabolice, puternicele dereglaje ale sistemului imunitar, afecțiunile diferitelor organe sau, pe termen lung, chiar apariția unor boli cronice grave, precum este și cancerul, se regăsesc printre principalele riscuri la care sunt supuși cei care suferă de intoleranță la lactoză sau alergie la lapte și nu iau măsuri, sau nu își depistează la timp această afecțiune, potrivit AlimenteSpeciale.ro, unul dintre cele mai mari magazine online de pe piața locală, specializat în produse dietetice și terapeutice pentru adulți și copii.

Astfel, potrivit Mariei Martac, reprezentantă a magazinului AlimenteSpeciale.ro, de profesie biolog, deși este cunoscut faptul că peste 70% din populația adultă a lumii suferă de intoleranță la lactoză,  iar 1 din 10 copii dezvoltă alergie la laptele de vacă (CMA Cows Milk Allergy), o foarte mică parte dintre aceștia iau măsurile necesare pentru a-și ține sub control afecțiunea sau o depistează la timp, în România rata de diagnosticare fiind și mai mică decât în străinătate.

  “În primul rând, foarte important de știut este că ne confruntăm cu 2 situații:  alergia la proteina (cazeina) din laptele de vacă, întâlnită cel mai frecvent la sugari și intoleranța la lactoză (glucoza şi galactoza, sau zahărul din lapte) care presupune un deficit de lactază ce împiedică organismul uman să digere diferite cantități de lactoză. Deși manifestările clinice ale celor două situații sunt adesea foarte asemănătoare și ușor de confundat, în cazul unui sugar, de exemplu, diagnosticul trebuie să fie foarte precis și stabilit foarte rapid pentru a nu afecta starea generală a acestuia și, implicit, pentru a preveni apariția malnutriției sau a deshidratării, a declarat Maria Martac.

 

   Intoleranța la lactoză și alergia la laptele de vacă diferențe, simptomatologie, metode de depistare și tratament

  Mai mult, conform reprezentantei magazinului, contrar așteptărilor, intoleranțele alimentare sunt mult mai frecvente decât alergiile, primele fiind datorate imaturității anumitor enzime din lanțul metabolic. Altfel spus, la om, ca la majoritatea mamiferelor, activitatea enzimei numită lactază este maximă la naştere, rămânând la o cotă ridicată în perioada alăptatului, urmând apoi să intre într-un proces de regresie. În unele cazuri, lactaza se stabilizează la un nivel insuficient pentru digerarea unei cantităţi mari de lactoza, ceea ce duce la aşa-numita intoleranţă la lapte - de fapt, la lactoză.

  În ceea ce privește simptomatologia acestor două afecțiuni, dacă în cazul intoleranțelor alimentare cele mai frecvente simptome sunt durerile abdominale, flatulenţa, balonarea, disfuncțiile digestive, regurgitarea şi greaţa, alergiile pot avea manifestări mai complexe, de cele mai multe ori acestea fiind asociate și cu scăderea în greutate, dermatitele endemice și manifestările astmatice.

   Când vine vorba de tratamentul pentru astfel de afecțiuni, acesta constă, în primul rând, într-o dietă specială care elimină din alimentație produsele cu efect alergen sau cele pentru care organismul dezvoltă intoleranță, în acest caz laptele de vacă (CMA) sau produsele care conțin lapte, în general.