Anul 2014 - an electoral cu o intensă dinamică politică - a scos în evidență, mai acut decât în anii trecuți, principalele probleme care afectează libertatea presei – politizarea excesivă, mecanisme corupte de finanțare a presei, aservirea agendei editoriale intereselor patronale, infiltrarea redacțiilor și contaminarea agendei publice de către agenți ai serviciilor de informații.
În 2014, România s-a situat pe locul 52 în clasamentul internațional anual privind libertatea presei, realizat de organizația Reporteri fără Frontiere, în declin cu șapte locuri față de anul precedent (când s-a situat pe locul 45).
Principalele evenimente din 2014-2015 cu impact asupra libertății de exprimare:
- Transformarea presei în instrument de propagandă politică a fost mai vizibilă ca oricând, mai ales în contextul unui an electoral.
- Campania electorală a fost marcată de partizanate fățișe ale televiziunilor de știri, însoțite de manipulări, dezinformări, atacuri la persoană și de exploatarea sensibilităților naționale și religioase.
- Mass-media au fost din nou folosite de unii patroni pentru a pune presiune pe justiție.
- Acțiunile justiției au expus legăturile corupte dintre mass-media, mediul politic și cel de afaceri. Unele dintre acestea sunt specifice crimei organizate.
- Au apărut noi cazuri de corupție în presă de care se fac vinovați patroni, administratori de presă, dar și jurnaliști. Patroni și finanțatori de presă au fost arestați pe bandă rulantă pentru fapte de corupție sau evaziune fiscală.
- S-au înregistrat noi cazuri de jurnaliști inculpați sau condamnați pentru mită sau șantaj.
- Un jurnalist s-a deconspirat ca agent sub acoperire al unor servicii de informații, iar directorul SRI, George Maior, a confirmat existența acestor agenți infiltrați în redacții.
- Directorul SRI, George Maior, a jignit și amenințat deschis oponenții legilor Big Brother (jurnaliști, organizații de drepturile omului, membrii Curții Constituționale).
- Legile Big Brother au fost declarate neconstituționale.
- Un cor întreg de jurnaliști a susținut deschis legile Big Brother și SRI.
- „Campionii” insultelor și amenințărilor la adresa jurnaliștilor au fost, din nou, demnitarii.
- A explodat numărul insultelor între oamenii din presă apropiați taberelor politice.
- Un jurnalist a fost bătut, jignit și înjurat de polițiști în interiorul unei secții de poliție din centrul Capitalei, chiar în timp ce documenta un subiect despre abuzurile polițistilor.
- Mai mulți reporteri au fost bruscați sau insultați în timpul unor proteste de stradă.
- Mai mulți reprezentanți ai forțelor de ordine au făcut abuz de poziția lor în raport cu libertatea cetățenilor de a se exprima și de a se asocia în spațiul public.
- Președintele, premierul și unii miniștri fug de întrebările incomode sau răspund cu insulte la adresa jurnaliștilor.
- Guvernul a sacrificat libertatea de exprimare a jurnaliștilor și cetățenilor pentru a face pe plac delegaților guvernului chinez.
- Unele instituții ale statului impun tarife exagerate pentru documentele de interes public eliberate, restricționând accesul la informații de interes public.
- Instanțele au stabilit că televiziunea și radioul public sunt sub incidența Legii accesului la informații de interes public.
- Criza economică a continuat să afecteze piața de media, fiind coroborată cu problemele penale ale unor patroni/finanțatori de presă.
- Condiția jurnalistului a devenit și mai precară, pe fondul disponibilizărilor, întârzierilor salariale, insolvențelor în care se află o parte semnificativă a presei.
- Încrederea publicului în mass-media continuă să scadă. Electoratul pare să se fi îndreptat masiv spre surse alternative de infomare, cum ar fi mediile online, fie ele de tip mainstream sau alternativ, fie către social media.
- Au existat destul de multe situații în care autoritățile române au încercat să limiteze dreptul la liberă exprimare a minorității maghiare.
- O serie de produse editoriale au fost cenzurate de persoane cu funcții de conducere din TVR.
Președintele-Director General al TVR s-a plâns de existența unor intervenții de natură politică din partea partidului de guvernământ.
- Conducerile TVR și SRR au blocat abuziv candidaturile unor persoane din afara instituției pentru locurile din CA rezervate reprezentanților salariaților.
- CNA s-a discreditat în ochii publicului din cauza proastei funcționări, a timidității cu care sancționează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri, a prestației Președintei instituției și a problemelor penale care o vizează pe aceasta și pe încă o membră.
- Din înregistrările unor discuții interne între președinta CNA și angajați reiese că anumite televiziuni ar fi fost favorizate, iar unor operatori de cablu li s-ar fi solicitat sponsorizări.
- CNA nu a funcționat în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din lipsă de cvorum, partidele parlamentare nemanifestând interes pentru desemnarea rapidă a unor noi membri.
- Numărul de litigii civile pare să fi crescut în ultimul timp, în special după adoptarea noului Cod civil. Campioni absoluți la numărul de procese în calitate fie de reclamant fie de pârât sunt grupul Intact și (foști și actuali) angajați ai acestuia.
- Instanțele au început să oblige la publicarea de scuze. Alte măsuri, care pot fi considerate disproporționate, sunt: obligarea la publicarea unor hotărâri judecătorești integrale (ceea ce implică logistică și costuri nerealiste) și obligarea la ștergerea unor articole din mediul on-line.
