Bucureşti, 20 mai 2013- "Viitorul pieţei soluţiilor ERP (Enterprise Resource Planning) din România depinde de dezvoltarea capacităţii firmelor de a "privi" în perspectivă, întrucât implementarea unei astfel de soluţii necesită bugetarea cu cca un an în avans, apoi câteva luni pentru implementarea propriu-zisă şi, în final, încă aproximativ o jumătate de an până când toţi utilizatorii din companie ştiu şi pot să exploateze la maximum tot ceea ce aplicaţia le poate oferi. Din păcate însă, foarte multe firme din România evită să îşi facă planuri pe termen mediu şi lung, pe de o parte din cauza impredictibilității fiscale, iar pe de altă parte ca urmare a istoriei economice din ţară: după anii de "boom" în care business-urile creşteau oricum, au urmat anii de criză, cu blocaje", a arătat Mircea Hotăran, Director General al CGS Europe- IT Services, parte a grupului american CGS. CGS Europe- IT Services este partener global Microsoft pentru implementarea soluţiei ERP deţinută de Microsoft, respectiv Dynamics AX.
Analizele CGS Europe-IT Services arată că, în peste 90% dintre cazuri, decizia privind implementarea unei soluţii de planificare a resurselor întreprinderii este luată prea târziu, respectiv când un business înregistrează deja anumite probleme.
Astfel, în perioadele în care firmele marchează creşteri, multe evită- în mod greșit- să ia o decizie privind introducerea unei aplicaţii ERP, întrucât nu vor să genereze costuri care să le afecteze indicatorii economico-financiari. Când însă businessul stagnează sau chiar descreşte- iar datele existente nu pot identifica în mod clar cauzele şi soluţiile lor- sau când apar conflicte legate de supraîncărcarea staff-ului, atunci implementarea unui ERP intră pe lista de opţiuni pentru rezolvarea problemelor şi relansarea afacerilor.
"În majoritatea cazurilor, când ia o decizie în favoarea unui ERP (oricare ar fi furnizorul), un director general (de multe ori şi acţionar al companiei respective, în businessul autohton) are deja suspiciuni privind bunul mers al lucrurilor în firmă şi se află într-o oarecare situaţie conflictuală cu nivelul următor de conducere (middle managementul), care nu poate furniza date relevante şi suficiente, deci, implicit, nici soluţii fundamentate. Implementarea unei soluţii ERP vine astfel într-un context dificil şi generează o reacţie de respingere, aşa încât susţinătorii proiectului sunt doar câţiva, restul fiind opozanţi. În puţinele ocazii în care decizia de implementare este luată la momentul corect, respectiv înainte ca firma să fie "depăşită de evenimente", atitudinea faţă de implementarea unei soluţii ERP este constructivă, iar lucrurile decurg mult mai uşor", a precizat Mircea Hotaran.
O soluţie ERP trebuie, în general, să fie introdusă în bugetul de venituri şi cheltuieli din anul următor luării deciziei de principiu privind implementarea acesteia, întrucât destul de puţine companii pot suplimenta pe măsură cheltueilile în timpul exerciţiului financiar curent; amortizarea se poate realiza în 3-5 ani.
"România intră într-o eră a evoluţiei normale a afacerilor, cu creşteri anuale ponderate, pentru care trebuie să te lupţi şi să ai viziune. În acelaşi timp, "planificarea cincinală" poate că are conotaţii istorice negative, dar cred că ar fi minunat ca o firmă să se poată baza pe faptul că realitatea fiscală şi legislativă actuală va fi aceeaşi măcar peste 3 ani (dacă nu chiar peste 5), astfel încât să susţină un plan credibil pe câțiva ani, proiecţii de cash-flow şi angajamente clare de investiţii", a arătat Mircea Hotaran.
