Majoritatea monedelor din Europa au încheiat primul semestru cu scăderi atât faţă de Euro, cât şi în faţa Dolarului american. Dintre monedele din UE, după primele şase luni ale anului, cele mai mari deprecieri comparativ cu Euro au fost înregistrate de Zlotul polonez (cca 6,2%), Lira sterlină (aproximativ 5,3%) şi Coroana cehă (cca 3,6%); Coroana suedeză a scăzut cu cca 1,6% faţă de Euro, Forintul cu 1,2%, iar Leul a marcat o depreciere de aproape 0,4%, întrucât creşterea înregistrată după primele 4 luni ale anului a compensat scăderile din mai şi iunie. "La începutul lunii iunie am asistat la creşterea aversiunii investitorilor faţă de risc, cu ieşiri de pe obligaţiunile locale, aşa încât ordinele de cumpărare de valută au pus presiuni pe curs; ulterior, declaraţiile preşedintelui Fed, privind posibilitatea diminuării ritmului de cumpărare de active începând cu toamna acestui an şi eliminarea stimulentelor monetare în 2014, au acţionat ca un accelerator pentru deprecierea majorității monedelor", a arătat Silviu Pojar, Sales Manager la Noble Securities - sucursala România, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin Holding.
Dintre monedele din UE, în iunie, Leul a scăzut cu aproape 1,7% comparativ cu Euro, Coroana suedeză s-a depreciat cu aproape 1,4%, iar Coroana cehă și Zlotul polonez cu aproximativ 1,2%. Lira sterlină a încheiat luna iunie cu o variație nesemnificativă. "Deși afectat, la rândul său, de factorii menționați anterior, Forintul a făcut, în cele din urmă, notă discordantă per ansamblul lunii trecute, marcând o creştere de cca 0,6% comparativ cu Euro, corecţia având loc pe fondul creșterii așteptărilor pozitive privind evoluţia Ungariei în acest an", a precizat Silviu Pojar.
De asemenea, majoritatea monedelor din Europa au înregistrat scăderi față de Euro la finele primului semestru, comparativ cu începutul anului, o serie de evenimente sau influenţe proprii stimulând, în unele cazuri, deprecieri mai consistente ale monedelor naţionale. De exemplu, Turcia s-a confruntat cu proteste agresive de stradă, Lira turcească marcând o depreciere de cca 6,4% la finele semestrului întâi din acest an. Rusia - a cărei economie se bazează într-o proporţie importantă pe petrol - s-a confruntat cu scăderea preţului petrolului, în principal ca urmare a rezultatelor sub aşteptări înregistrate de economia Chinei; Rubla s-a depreciat la sfârşitul lui iunie cu cca 6,3%, faţă de începutul acestui an. Coroana norvegiană a pierdut aproximativ 3,5%, luna trecută, în fața Euro, pe fondul unor semnale privind o posibilă reducere a dobânzii de referinţă, ajungând la o depreciere de cca 7,5% pe anul curent.
"Între puţinele monede din Europa care au crescut comparativ cu Euro, atât în iunie, cât şi pe primele şase luni ale anului curent, se află Kuna croată, care s-a apreciat cu 1,3% după primul semestru, capitalizând aderarea Croaţiei la UE începând cu 1 iulie", a mai arătat Silviu Pojar.
Cea de-a doua jumătate a anului curent nu prevestește a aduce mai multă stabilitate pe pieţele financiare, ci dimpotrivă; atenţia investitorilor este în continuare prioritar îndreptată către implementarea deciziilor Fed, evoluţiile din China şi, desigur, asupra Zonei Euro, afundată în recesiune şi şomaj ridicat. "Leul s-a bucurat de încrederea investitorilor, în primele luni ale anului, iar deprecierea marcată per ansamblul primului semestru a fost nesemnificativă. Cât priveşte evoluţia viitoare, trebuie menţionat că, în ultimele săptămâni, pe piețele financiare moneda naţională a evoluat între 4,43- 4,53 lei pentru 1 Euro, tentativele de a sparge acest interval într-una dintre direcţii fiind respinse. Astfel, primul semnal privind aprecierea sau scăderea Leului în perioada următoare va fi dat de sensul în care piața va reuşi să producă o mişcare susținută și semnificativă de spargere a acestui interval", a precizat Silviu Pojar.
