Premiul, decernat anual de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), recunoaște contribuția celor care promovează o "societate necivilă". Extorcare de fonduri și contrabandă. Contrafacere, fraudă și spălare de bani. Hacking și luare de mită. Grupurile de crimă organizată și personajele corupte au avut mare succes în 2013. Aceștia au traficat și transformat în sclavi milioane de oameni din întreaga lume, au câștigat sute de miliarde de dolari prin vânzări de droguri, au corupt nenumărate persoane și au consolidat parteneriate între sferele criminale și cele politice.
În fiecare an, Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) recunoaște eforturile celor care lucrează neobosiți pentru promovarea criminalității și corupției. Pentru 2013, această distincție dubiosă îi revine Parlamentului României.
Traficantului de droguri Darko Šarić (Serbia) și fiica președintelui Uzbekistanului, Gulnara Karimova, au primit mențiuni.
În mod obișnuit, infractorii depun mari eforturi pentru a se sustrage legii. În acest an, Parlamentul României a câștigat premiul OCCRP pentru încercările sale de a se ascunde de lege prin chiar intermediul legii.
La începutul lunii decembrie, Parlamentul român a aprobat amendamente la Codul Penal care ar acorda membrilor săi precum și altor oficiali guvernamentali aleși imunitate în fața acuzațiilor de corupție .
Amendamentele, votate fără dezbatere, declară că președintele României, senatorii și deputații nu mai sunt "funcționari publici". Prin urmare, ei nu vor mai putea fi puși sub acuzare pentru luare de mită, abuz în serviciu, conflict de interese precum și alte activități de corupție. În plus, oficialii guvernamentali deja condamnați pentru corupție ar putea fi exonerați.
"Parlamentul român a ridicat corupția la un nou nivel în Europa, legalizând-o. De ce acum? Probabil fiindcă știu ce au făcut și știu că nu e bine", a declarat Drew Sullivan, editor OCCRP.
Modificările propuse în Codul Penal vin "în contradicție flagrantă cu acordurile internaționale ratificate de România", potrivit Asociației Magistraților din România, care a citat Convenția penală împotriva corupției a Consiliului Europei din 2002 și Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției din 2014.
Amendamentele vor deveni lege doar dacă sunt semnate de către președintele român Traian Băsescu, el exprimându-și îngrijorarea cu privire la acestea. În orice caz, statul de drept și responsabilitatea guvernamentală au fost deja afectate.
În urma adoptării amendamentelor în Parlamentul României, mass-media a marcat ziua ca "marțea neagră" a democrației românești.
Tot în decembrie, Parlamentul român a propus și acordarea amnistiei pentru condamnații cu sentințe de până la 6 ani de închisoare, aparent din necesitatea de a evita suprapopularea penitenciarelor. De aceasta amnistie ar fi beneficiat desigur și foști miniștri și alți oficiali cu sentințe de pâna la 6 ani.
În prezent, 28 de membri ai parlamentului român au fost condamnați sau sunt judecați pentru corupție. Peste 100 de primari români sunt judecați pentru abuz în serviciu.
În 2012, premiul OCCRP a mers la Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului, a cărui familie deține în mod ilegal controlul asupra multor companii strategice din această țară bogată în petrol.
În cadrul mențiunilor pentru 2013 - Darko Šarić, reprezentând crima organizată din Serbia și din Muntenegru, a fost luat în considerare pentru munca depusă pentru construirea unei noi rețele de trafic de droguri în Europa, transportul de droguri din Africa și America de Sud prin Balcani și transformarea regiunii într-un nou Mexic. Gulnara Karimova, fiica președintelui Uzbekistanului, Islam Karimov, este investigată pentru că ar fi luat sute de milioane de dolari ca mită pentru acordarea unei licențe de telecomunicații gigantului suedez Teliasonera. Aceasta a cheltuit apoi banii, care ar fi putut ajunge la populatia săracă în urma unei licențe legale, pe un castel istoric în Franța și alte proprietăți în străinătate.
