Ne aflăm astăzi aici pentru a-i comemora pe românii victime ale Holocaustului. Acest uriaş act de barbarie şi crimă a avut o amplitudine nemaiîntâlnită. Cu certitudine şi determinare, guverne şi oameni au canalizat îngrozitoarea putere a urei şi intoleranţei într-un mecanism distructiv, al cărui scop era exterminarea unui întreg popor şi a unei întregi culturi. Genocidul era unicul scop al acestui mecanism.
Astăzi comemorăm şi deportarea forţată a evreilor români în Transnistria. Acest act autorizat de regimul Antonescu a marcat începutul uneia dintre cele mai îngrozitoare etape din istoria României, nu doar pentru evrei, ci şi pentru romi şi alte minorităţi. Sute de mii de oameni au pierit. Aceste victime nu erau oameni fără chip sau necunoscuţi. Fiecare dintre ei era tatăl, mama, fiul, fiica, prietenul sau apropiatul cuiva.
Ne aflăm astăzi aici pentru a ne aminti de acele victime şi pentru a le plânge, pentru a ne aminti de barbaria Holocaustului şi pentru a o respinge. Amintirea ne face mai puternici. Amintindu-ne ororile Holocaustului putem face eforturi să împiedicăm asemenea atrocităţi în viitor. Căci niciodată nu trebuie să se permită repetarea lor.
Este dificil pentru orice democraţie să accepte moştenirea unei cruzimi de nedescris. Însă trebuie să rezistăm tentaţiei de a ne ascunde de adevărurile dificile. Aşa cum spunea câştigătorul Premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel, „amintirea oferă o dimensiune etică tuturor eforturilor şi aspiraţiilor”. Comemorarea face poporul şi instituţiile noastre democratice mai puternice. Astăzi ne amintim ororile Holocaustului ca să nu le mai repetăm niciodată.
Adresându-mă României, aplaud măsurile pe care le ia pentru recunoaşterea acestui capitol tragic din istoria sa. Şi îi îndemn pe toţi românii, în special pe tineri, să studieze atent această istorie şi să nu uite niciodată cele petrecute. Vă mulţumesc.
Public Diplomacy – Press Office
U.S. Embassy-Bucharest
