Venită de curând de la Parchetul Judecătoriei Corabia să-l înlocuiască pe Ionel Gâlcă la conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, procurorul Eniță Cătălina Mihaela s-a adaptat perfect cerințelor locale. Adică, batista pe țambal, în cazurile sensibile, să fie liniște și pace în zonă.
În cazul intervenției a două organizații de presă, Convenția Organizațiilor de Media și ActiveWatch, privind reluarea cercetărilor în dosarul de amenințare și profanare de mormânt deschis în urma plângerii jurnalistului Sorin Țiței, noul prim-procuror al PJ Galați nici măcar nu a mimat intenția de a da curs cererii. Fără nicio minimă verificare a faptelor, prim-procurorul Cătălina Eniță a îmbrățișat concluziile unui milițian de la Secția 4 de Poliție Galați și a concluzionat, în dosarul nr. 17/II/2/2016, că: ”Este de necontestat că la mormântul soției petentului situat în cimitirul Eternitatea de pe raza orașului Galați a fost identificat la data reclamației incidentului, un cadavru de felină respectiv pisică secționat și de asemenea, florile care erau aranjate pe mormânt erau rupte iar plantele ornamentale au fost presate”. După ce obosește tare limba română, șefa parchetului se agață de concluziile trase cu luni în urmă de milițianul Ion Ungureanu, ”specialistul în cimitire” pus de șefii poliției gălățene să cerceteze cazul: ”În contextul în care sunt abandonate diverse resturi alimentare se favorizează dispute între animalele care sălășluiesc pe raza cimitirului, ceea ce este de natură a dezvolta acțiuni care se finalizează prin dispute între acestea, provocându-se diverse distrugeri și chiar decesul acestora, aceste situații fiind frecvent întâlnite prin incinta cimitirului”. Odată cu asasinarea limbii române, prim-procurorul Cătălina Eniță trece și într-un registru filosofic: ”...amenințarea trebuie să fie serioasă, susceptibilă să alarmeze victima, provocându-i și o restrângere a libertății psihice, aspecte care nu se regăsesc în prezenta cauză”.
În concluzie, șefa Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați respinge, ca nefondată, plângerea organizațiilor de media, fără să amintească o vorbă de faptul că partea vătămată i-a indicat anchetatorului atât autorii morali ai amenințării și profanării de mormânt, cât și ”uneltele” de care s-au folosit aceștia. Faptul că milițianul Ion Ungureanu a refuzat să consemneze numele respective, argumentând că le va descoperi el în cursul anchetei, nu mai ține de voința celui amenințat. Pentru toată această muncă, șefa parchetului îi percepe reclamantului și cheltuieli judiciare.
