Peste mai puțin de o lună, intrăm în al treilea an de când Direcția Națională Anticorupție bâjbâie după imunitatea liderului PSD Galați Dan Nica. DNA a cerut anchetarea președintelui PSD Galați pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani, fapte de corupție constând în aceea că a aprobat bugetele pentru derularea programului ''Sistem Educațional Informatizat'' și, respectiv, pentru proiectul ce a vizat licențierea Microsoft. Nica a inițiat și avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers și Siveco. Tot el este suspectat că a fost beneficiarul unei șpăgi de 20 de milioane de euro. Faptele de corupție au fost făcute în primul său mandat de ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, deținut de Dan Nica în perioada 2000-2004.
Timp de peste un an, actualii colegi din Parlamentul Europei ai lui Dan Nica au mimat ridicarea imunității europarlamentarului român, la cererea DNA. După ce, în Comisia Juridică a Parlamentului Europei a lipsit nemotivat tocmai raportorul pentru „cazul Nica”, portughezul António Marinho e Pinto, colegii lui Dan Nica și-au declinat competența în acest caz. Motivul: faptele de corupție nu s-au petrecut în timpul mandatului său de europarlamentar. Şmecheria a fost evidentă, în condiţiile în care chiar raportorul António Marinho e Pinto are imunitatea ridicată încă din 25 martie 2015. Portughezul a fost acuzat, în ţara sa, pentru faptul că a defăimat funcţionari din cadrul baroului în care îşi desfăşura activitatea.
În această situație, din toamna trecută, ridicarea imunității lui Dan Nica a rămas la mâna președintelui României. Concluzia a aparținut juriștilor din Comisia Juridică a Camerei Deputaților. Un fost ministru, care nu are mandat de parlamentar român, poate fi anchetat penal doar cu acceptul președintelui României, au hotărât deputații-juriști. De aproape un an, președintele Klaus Iohannis nu a prezentat niciun punct de vedere privind ridicarea imunității lui Dan Nica. Asta, dacă DNA a făcut demersurile în acest sens.
Simulacrul de justiție aplicat în ”cazul Nica” tinde să dea apă la moară politicienilor care afirmă că europarlamentarul PSD se bucură de o protecţie suprastatală provenită din aparteneţa acestuia la „servicii oculte”. Argumentele în sensul protecţiei europene provin de la faptul că Dan Nica, în calitate de ministru al Comunicaţiilor, a privatizat Romtelecom în detrimentul statului român. Se pare că Nica era unul dintre puținii ”vizionari” care a știut încă de atunci că Romtelecom va ajunge în curtea germanilor de la Telekom, via Grecia. Mai mult, în 2013, tot în calitate de ministru al Comunicațiilor, Dan Nica afirma că statul român ar trebui să vândă şi pachetul minoritar de 46%, în condiţiile în care Romtelecom a avut, în 2012, un profit de peste 70 de milioane de euro. Un alt argument, în acest sens, este faptul că Justiţia română nu a ajuns nici până acum în posesia dosarului Ericsson, deşi o comisie rogatorie care să obţină date din instanţele suedeze şi elveţiene a fost constituită de vreo cinci ani.
S.Ț.
