Clădirile de patrimoniu care alcătuiesc Pescăriile Statului, cea mai mare piață de pește din România construită la inițiativa ministrului Agriculturii și Domeniilor I. N. Lahovary și a directorului Grigore Antipa, la începutul secolului trecut, pot repune Galațiul pe harta turistică a României. Plasat pe malul Dunării, ansamblul architectonic devenit monument istoric are ieșirea spre fluviu la cheiul pescăresc, un alt monument istoric pe care au pășit membri ai Familiei Regale a României. Printr-un efort financiar benefic, susținut și din fonduri europene, municipalitatea ar putea recupera clădirea de patrimoniu și ar putea să o integreze într-un proiect turistic care să atragă firmele care organizează croaziere pe Dunăre.
În acest moment, clădirea de patrimoniu aparține unei firme bucureștene, la care a ajuns după falimentarea firmei Pescogal SA de către pesedistul Florin Pâslaru, și este administrată de producătorul de ulei comestibil Prutul SA.
Monumentul istoric poate fi transformat într-un ansablu turistic cu restaurante, magazine și sală de concerte
Galațiul și gălățenii au avut tot timpul complexul faptului că, deși orașul se află la porțile Deltei și este un port multicultural, cu o bogată tradiție negustorească, nu prezintă interes turistic. Clădirile ce alcătuiesc Pescăriile Statului se desfășoară pe o suprafață de aproape un hectar. Investiția inițială, începută pe 27 iulie 1912, a cuprins o hală pentru vânzarea la licitație a peștelui, compartimente pentru comercianții angrosiști și pentru comisionarii de pește, o hală de ambalaj și expediție, stația de încărcare a peștelui în vagoane, o cameră frigorifică centrală, o piață pentru căruțele în care era încărcat pește pentru comerțul rural, o ceainărie și alte depozite de gheață. Toate aceste compartimente pot fi regândite pentru activități turistice care să-i atragă pe europenii și americanii îmbarcați pe navele care fac croaziere în Delta Dunării. Odată cu reconstituirea proiectului inițial al ansablului architectonic, spațiile pot fi regândite și transformate în restaurante cu specific pescăresc și cu specific românesc, unde să se facă degustări de vinuri autohtone. De asemenea, unele spații pot fi gândite să devină magazine de unde turiștii să poată cumpăra suveniruri, artă contemporană românească și orice alte produse care pot atrage un occidental aflat în concediu. Importantă este realizarea unui spațiu cultural, o sală de concerte și de expoziții, care să-l pună pe turist în legătură cu cultura locală. În aceste condiții, Galațiul ar oferi toate facilitățile unui popas de câteva ore al navelor de croazieră care ne ocolesc acum.
Rețeta prezentată nu este nouă și a fost experimentată în mai multe locuri din lume. Spectaculoasă, în acest sens, este renașterea portului pescăresc din Tel Aviv, Namal, care și-a găsit vocația turistică prin promenada, magazinele, restaurantele și chiar o sală de concerte deschise acolo.
S.Ț.
