Administrația gălățeană este incapabilă să se implice în proiectul unui port turistic prin salvarea Pescăriilor StatuluiIdeea privind salvarea ansamblului de patrimoniu Pescăriile Statului și transformarea acestuia, printr-un parteneriat public-privat, în port turistic, prezentată în www.nepasasadegalati.ro în urmă cu aproape un an, nu a trezit niciun interes primarului sau președintelui Consiliului Județean Galați. Asta, în condițiile în care cel puțin primarul Ionuț Pucheanu este conștient de faptul că Galațiul nu poate fi inclus, altfel, în circuitul turistic al croazierelor de pe Dunăre. Printr-un efort financiar susținut din fonduri europene, municipalitatea și CJ Galați, împreună cu actualul proprietar, fabricantul de ulei alimentar Prutul SA, ar putea transforma Pescăriile Statului într-un ansamblu turistic, cu restaurante, săli de expoziție, sală de concert, magazine de artă și de suveniruri. Tot aici, CJ Galați ar putea realoca Muzeul Pescarului, din pădurea Gârboavele. Astfel, turiștii străini de pe navele de croazieră care vizitează Delta Dunării ar avea motive să debarce pentru câteva ore la cheiul pescăresc pe care a pășit și Familia Regală a României.

Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național asistă complice la distrugerea Pescăriilor Statului

Administrația gălățeană este incapabilă să se implice în proiectul unui port turistic prin salvarea Pescăriilor StatuluiInstituția care ar fi trebuit să salveze ansamblul de patrimoniu, Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național, condusă de oportunistul Cătălin Negoiță, mimează doar interesul pentru Pescăriile Statului. De ani buni, istoricul Marius Mitrof, consilier în cadrul DJCPN, îi amenință părintește cu amenzi pe proprietarii ansamblui de patrimoniu de la firma Prutul. Asta, dacă nu vor conserva ansamblul de patrimoniu și nu vor aduce fațadele la forma inițială. Amenințările consilierului DJCPN nu i-au impresionat pe proprietari și Pescăriile Statului au rămas cu acoperișul decopertat și în această iarnă. Ciudată este și evoluția economică a firmei Prutul SA, entitate listată la Bursa de Valori București și care nu poate fi bănuită că nu deține capital pentru lucrările de reparații.

Prutul SA finalizează ”opera” de distrugere începută de pesedistul Florin Pâslaru

Administrația gălățeană este incapabilă să se implice în proiectul unui port turistic prin salvarea Pescăriilor StatuluiNici comuniștii n-au reușit să facă atât rău clădirii de patrimoniu a Pescăriilor Statului pe cât au reușit politicianul turnător la Securitate Florin Pâslaru și firma gălățeană de top Prutul SA.  În anul 1992, atunci când politicianul PDSR cu numele de cod la Securitate ”Pintea” a preluat directoratul Pescogal SA, firma deținea 17% din producția de conserve a României. În cinci ani de directorat, Florin Pâslaru a băgat firma în faliment, în special prin prețul cu care a achiziționat peștele oceanic după dispariția flotei de pescuit oceanic (IPO Tulcea). Astfel, în condițiile în care Pescogal SA avea probleme economice generate tot de el, Florin Pâslaru ”Pintea” a achiziționat pește oceanic cu preț dublu față de cel al pieței, 900 de dolari pe tonă, și a dat o lovitură de grație firmei ce se apropia de centenar. În 1999, atunci când Pâslaru a părăsit directoratul Pescogal SA, producătorul de conserve din pește era falimentat și ansamblul arhitectonic Pescăriile Statului a fost vândut firmei Helian Holding SRL, care a întrerupt activitatea de pescărie și a transformat o parte din spații în depozite. În fapt, Helian Holding SRL este o clonă a firmei Prutul SA, la care producătorul de ulei comestibil deține 100% din capitalul social. După cum se vede și din fotografiile făcute de pe sediul Regionalei de Finanțe Galați, acoperișul ansamblului architectonic este lăsat în paragină. Mai mult, Prutul SA și-a bătut joc de fațada clădirii istorice și a schimbat total, la o treime din ea, arhitectura inițială, înlocuind-o cu una manelistică. De altfel, aceasta pare singura acțiune de ”întreținere” a ansamblului de patrimoniu efectuată de noii proprietari în cei 18 ani de când dețin Pescăriile Statului. În aceste condiții, Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Galați, condusă de Cătălin Negoiță, nu a aplicat nici măcar o amendă proprietarului care a lăsat în paragină ansamblul de patrimoniu. Nu se poate pune problema că Prutul SA nu are bani cu care să întrețină clădirea. Conform datelor de la Registrul Comerțului, firma deținută de familia Andreev și care este listată la Bursa de Valori București a avut un profit, în anul 2014, de 1.805.284 lei. Interesant este și faptul că, tot în anul 2014, este înregistrată, la București, firma Eurolila Project SRL, cu capital social în valoare de 40.953.000 lei format integral din acțiuni nominative de la Prutul SA, avându-l drept unic proprietar pe Marian Andreev. De atunci, firma mamă Prutul SA a intrat în declin financiar și, în anul 2016, înregistrează pierderi în valoare de 26.563.391 lei, fără ca profitul să se regăsească în subsidiarele Helian Holding sau Eurolila Project.

Pescăriile Statului ar putea așeza Galațiul pe harta turistico-culinară a României

Galațiul și gălățenii au avut tot timpul complexul faptului că, deși orașul se află la porțile Deltei și este un port multicultural, cu o bogată tradiție negustorească, nu prezintă interes turistic. Cu toate acestea, nimeni nu s-a gândit la renașterea și modernizarea Pescăriilor Statului, care, printr-o serie de restaurante cu specific pescăresc și de magazine și spații culturale deschise în complexul arhitectonic istoric de la malul Dunării, ar atrage adepți ai turismului culinar. Aici ar putea fi mutat și Muzeul Pescarului, din pădurea Gârboavele. Cheiul istoric de lângă Pescăriile Staului ar putea deveni locul de acostare pentru navele de croazieră ce transportă zeci de mii de turiști anual în Delta Dunării și care ar putea opri pentru o masă cu specific pescăresc românesc la Galați, înaintea unui traseu turistic local condensat, dar plin de istorie.

Rețeta nu este nouă și a fost experimentată în mai multe locuri din lume. Spectaculoasă este renașterea portului pescăresc din Tel Aviv, Namal, care și-a găsit vocația turistică prin promenada, magazinele, restaurantele și chiar o sală de concerte deschise acolo. Astfel, portul Namal a devenit una dintre principalele atracții turistice ale Israelului.

S.Ț.