Cristi Borcea, George Copos, MM Stoica, Jean Pădureanu, Giovanni Becali, Victor Becali, Gică Popescu şi Gheorghe Neţoiu au fost condamnaţi, în total, la 40 de ani de închisoare şi la plata unor daune de peste 10 milioane de dolari. Cei opt au fost condamnaţi pentru că şi-au însuşit sume importante, rezultate din transferul a 12 jucători în străinătate. Pe gălăţeni îi intereseaza cazul MM Stoica, care a primit patru ani cu executare pentru o fraudă de peste 600.000 de dolari, din transferul lui Iulian Arhire la Pohang Steelers, din Coreea de Sud.
Poveste veche de 22 de ani
Istoria fraudelor la transferurile de jucatori a început în 1990, imediat dupa Campionatul Mondial din Italia. Ideea i-a venit lui Dan Alban, zis Albanezul, cunoscut interlop bucureştean, din perioada anilor 1970-1977. El a reuşit să fugă din ţară, în 1977, şi să se stabilească în Germania, acolo unde a obţinut cetăţenia, prin căsătoria cu Liza, o româncă devenită deja cetățean german. Giovanni Becali era aghiotantul lui Alban şi se ocupa, la acea dată, conform ziariştilor vremii, cu contrabanda de marfă contrafăcută, motiv pentru care nemţii nu i-au mai acordat viză. Dan Alban a murit în 1991 într-un accident auto în care a mai fost implicat şi Cornel Dinu. Vaduva Liza Alban s-a recăsătorit, mai apoi, cu Mircea Sandu, imediat după ce şi acesta a ramas singur, ca urmare a decesului soţiei sale, fosta handbalista Simona Arghir. Şi Liza Sandu a intrat în vizorul DNA, în 2009, atunci când a fost implicată în scandalul împrumutului fraudulos a 400.000 de euro către Jean Pădureanu, fiind acuzată, atunc,i de spălare de bani. Asta ca să înţelegem cât de exclusivistă era aceasta veritabilă familie de tip sicilian. Imediat după decesul lui Dan Alban, afacerile acestuia au fost preluate de familia Becali.
Florin Cernat şi Iulian Arhire - pe lista afacerilor dubioase
Să precizăm, din capul locului, că fotbaliştii în cauză n-au nicio vină, ei reprezentând doar marfa tranzacţionată. Florin Cernat a fost achiziţionat de Giovanni Becali, de la Oţelul, contra sumei de 700.000 de dolari. Transferul gălăţeanului la Dinamo, de la finele anului 1999, s-a făcut pentru 350.000 de dolari, 50% din drepturile asupra jucatorului ramânând în posesia impresarului. Un an mai târziu, dupa ce mijlocaşul a fost vândut la Dinamo Kiev, Becali a încasat o parte din sumă, dar a rămas şi cu ceva procente din ulteriorul transfer al lui Cernat. Şi aici au existat diferenţe între sumele anunţate de cele doua cluburi, presa ucraineană spunând ca s-au plătit pentru gălăţean cu doua milioane de dolari mai mult decât au declarat oficialii din Ştefan cel Mare.
Cât priveşte transferul lui Iulian Arhire, la Poohang Steelers, acesta a fost intermediat de un alt impresar, Sica Puşcoci, renumit pentru trecerea lui Ilie Dumitrescu, de la Steaua la Tottenham Hotspur. Şi atunci s-a vorbit de o fraudă de 2 milioane de dolari, dar cazul a fost muşamalizat. Rechizitoriul, în acest caz, sună astfel: ”În urma verificărilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie, s-a stabilit că învinuiţii Stoica Mihai şi Puşcoci Sică au mai fost cercetaţi, anterior, pentru acest transfer, soluţiile adoptate, de neîncepere a urmăririi penale fiind infirmate, la solicitarea motivată a DNA. Astfel, în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti există un document intitulat procură-contract, datat 15.02.1999 şi semnat de învinuitul Stoica Mihai, prin care Oțelul Galați îl împuterniceşte pe Sică Puşcoci să negocieze şi să semneze, în numele clubului, contractul fotbalistului Arhire Iulian la clubul Pohang Steelers. În document se mai prevede că „Oţelul Galaţi va primi suma de 150.000 USD, restul de 550.000 USD revenind impresarului sud-coreean Kim Choung Ho, drept bonus sau comision pentru clubul nostru”.
Analiza documentelor sus-menţionate evidenţiază faptul că, la data întocmirii adresei nr. 171, din 26.03.1999, către Federaţia Română de Fotbal, învinuitul Stoica Mihai cunoştea atât existenţa contractului de transfer, cât şi suma de transfer. Declaraţia dată de învinuitul Stoica Mihai, la 28.09.2007, referitore la transferul jucătorului Arhire Iulian, în care acesta susţinea, cităm : „Menţionez ca nu am ştiut despre încheierea unui contract de transfer pe suma de 700.000 USD şi – fiind primul transfer extern pe care urma să-l realizam – nu cunoşteam faptul că, pentru ca să realizăm transferul, trebuia să înregistrăm şi contractul de transfer, însă Sică Puşcoci nu mi-a prezentat acest contract”, este contrazisă atât de învinuitul Puşcoci Sicăm care i-a înmânat contractul de transfer în prezenţa unui martor, cât şi de martorii Pecheanu Gheorghe şi Stanciu Nicolae-Marian. În urma acestui transfer, în contabilitatea clubului Oţelul Galaţi a fost înregistrată suma de 150.000 USD, reprezentând suma totală a transferului, fără ca această sumă să aibă justificarea într-un contract de transfer. De altfel, nici aceşti bani nu au fost văzuţi vreodată de vreun reprezentant al clubului gălăţean, aceştia fiind înregistraţi în baza unei chitanţe întocmite la data de 03.01.2000, deci la un an de la efectuarea transferului, şi viraţi către învinuitului Stoica Mihai, care susţine că a efectuat plăţi restante către jucători, confirmate ulterior de aceştia.”
Pentru acest contract, Mihai Stoica, vicepreşedintele de atunci al clubului Oţelul şi, în prezent, managerul general al FC Steaua, a fost condamnat la patru ani de închisoare, cu executare, şi interzicerea unor drepturi pentru trei ani, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Sentinţa nu este definitivă, cei implicaţi putând face recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Sorin Gheorghe
