Festivalul Internaţional de Literatură „Serile de poezie” ale Revistei Antares s-a transformat, luni seara, atunci când şi-a desemnat câştigătorii, la Biblioteca V.A. Urechia, într-un Festival naţional. Toţi cei şapte invitaţi străini (Luis Armenta Malpica, Luis Aguilar, Claudio Pozzani, Miguel Maldonado, Mario Castro Navarrete, Willem M. Roggeman, Stefan Van Den Brent) au rămas cu buza umflată, după ce li s-a înmânat numai câte o hârtie ţiplată pe care scria „diplomă de excelenţă”. Surse din preajma preşedintelui revistei Antares, respectiv preşedintelui Filialei Sud-Est a Uniunii Scriitorilor, Cornel Antoniu, au afirmat că toate premiile erau hotărâte încă dinainte de a începe Festivalul. Aşadar, pe câtă zarvă s-a făcut şi se face pe seama Festivalului Internaţional de poezie - eveniment major, în felul său - pe atât de fâsâit este. Juriul, format din mai mulţi critici şi scriitori locali şi din afara Galaţiului, nici măcar nu a apucat să jurizeze ceva. Totul nu a fost decât figuraţie. Premiul Opera Omnia a fost înmânat unei doamne, Carolina Ilica, care, la vârsta ei înaintată, încă mai arată bine, dar care ca poetă e depăşită, cu poemele ei redescoperitoare de arhaisme. Unii dintre cei premiaţi chiar şi-au meritat distincţia, fără îndoială. De exemplu a.g.secară, pentru volumul „anonimul gălăţean”, în care reuşeşte să exprime o anumită tensiune dar şi să surprindă poezia fără agresivitate, cu sfială. Mai mult decât atât, pe lângă faptul că nu a existat nimeni care să le traducă bieţilor străini, să înţeleagă şi ei ceva din ce se întâmplă la acest festival, aceştia au fost părtaşi şi la ţipetele fără noimă şi la strâmbăturile Ruxandrei Anton, care, după ce s-a crezut poetă, s-a crezut şi actriţă. Au mai luat premii Virgil Costiuc, pentru poezie, şi Viorel Coman, pentru critică.
Maria Simionescu
