ActiveWatch solicită Ministerului Culturii să revină asupra comunicatului prin care cere retragerea publicității în care imaginea poetului Mihai Eminescu este asociată unor produse medicale pentru depistarea infecțiilor cu transmitere sexuală.
Ministerul invocă Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, mai exact faptul că utilizarea unei opere fără consimțământul autorului poate fi făcută dacă utilizarea se conformează “bunelor uzanțe” și nu contravine “exploatării normale a operei”.
Remarcăm confuzia în care se află Ministerul Culturii atunci când invocă legislația privind drepturile de autor: condițiile pe care legea le impune pentru utilizarea unei fotografii fără acordul fotografului nu au nicio relevanță în discutarea impactului pe care campania incriminată o are asupra subiectului fotografiei – adică poetul Mihai Eminescu. Referitor la drepturile asupra fotografiei poetului, este posibil ca acestea să nu mai poată fi în fapt reclamate de niciun urmaș, fotografia fiind probabil deja în domeniul public. Nu pare a fi, în orice caz, în atribuțiile Ministerului Culturii să reacționeze de fiecare dată când o fotografie este utilizată cu încălcarea drepturilor de autor.
Ministerul adaugă, apoi, posibil pentru a detalia încălcarea “bunelor uzanțe” și abaterea de la “exploatarea normală a operei”, încă două referiri la acte normative: art. 30 alin. (6) din Constituția României și art. 6 lit. f din Legea 148/2000 privind publicitatea. Textele de lege invocate se referă la prejudicierea imaginii, onoarei, demnității și vieții particulare a persoanelor.
Referirea la aceste două acte normative are sens: este, într-adevăr, vorba despre imaginea și viața privată a lui Mihai Eminescu. Este prejudiciată imaginea lui Eminescu de asocierea cu o presupusă boală venerică? Aici analiza ne obligă să luăm în calcul două dimensiuni:
1. Informațiile privind starea de sănătate sau diagnosticul medical al unei persoane sunt date cu caracter personal și sunt protejate prin lege. Informațiile despre care vorbim sunt, însă, intrate în conștiința publică încă de la moartea poetului. Ele au devenit, odată cu opera poetului, bun public. Publicarea astăzi a acestor informații nu schimbă cu nimic imaginea pe care publicul o are deja formată despre poet și este, probabil, și motivul pentru care fotografia poetului a putut fi asociată cu o reclamă la un produs medical, fără a fi necesare explicații suplimentare. Dacă ar fi fost vorba despre o informație cu totul nouă, necunoscută, atunci ar fi avut sens să discutăm dacă există vreun prejudiciu, dar asta numai după o analiză atentă.
2. Asocierea informațiilor privind presupusa boală venerică cu poetul Mihai Eminescu este considerată de Minister ca aducând un prejudiciu de imagine nu doar pentru că sunt informații cu caracter personal, ci și ca urmare a naturii acestor informații. Concret, comunicatul se referă explicit la asocierea cu “un serviciu de tipul celui la care se face referire”. Atenție, vorbim despre asocierea cu un serviciu medical. Crede oare Ministerul Culturii că un serviciu medical poate avea un impact negativ asupra imaginii unei persoane cu care acesta ar fi asociat? Ar fi reacționat public ministerul dacă era vorba despre asocierea lui Eminescu cu “farmacia inimii”? Evident, nu. Ceea ce consideră ministerul că este jignitor pentru poetul național este asocierea imaginii acestuia cu o boală venerică. Aceasta înseamnă că Ministerul promovează o imagine stigmatizantă asupra bolilor cu transmitere sexuală. Stigma despre care vorbim face ca diagnostigarea și tratamentul acestor boli să fie drastic îngreunate, deci, prin promovarea acestei prejudecăți și încurajarea ignoranței, Ministerul Culturii favorizează răspândirea acestor boli la nivelul populației. Dacă am considera comunicatul Ministerului ca fiind publicitate, ar trebui să semnalăm că el ar intra exact sub incidența articolului 6 din Legea publicității, invocat chiar de Minister, și ar putea încalcă literele g) și h) ale acestui articol, deoarece “exploatează superstițiile, credulitatea sau frica persoanelor” și “prejudiciaza securitatea persoanelor”.
Din aceste motive, solicităm Ministerului să revină asupra comunicatului pe care îl considerăm iresponsabil prin pericolul la care expune sănătatea publică. Suntem totodată convinși că dacă Eminescu ar fi fost în viață, ar fi fost fericit să sară în apărarea sănătății oamenilor și ar fi participat la campania de limitare a riscurilor de transmitere a bolilor sexuale.
ActiveWatch
