Înfrățirea face puterea: există numai 187 de înfrățiri între localitățile din România și Republica Moldova  Numai 187 de înfrățiri între localitățile din România și Republica Moldova au fost perfectate până la începutul anului 2016, conform unui studiu. Pentru a înteți ritmul și efectul acestor relații, societatea civilă propune un plan coordonat autorităților locale și centrale.

   Pentru o eficiență ridicată a colaborărilor, localităților dintr-un județ care este deja înfrățit cu un raion de peste Prut li se vor propune omologi din respectiva unitate teritorială. Până în acest moment, următoarele județe colaborează cu entități similare de peste Prut: Alba cu Cahul, Ialoveni; Arad cu Ungheni; Argeș cu Criuleni; Buzău cu Soroca; Caraș Severin cu Criuleni; Cluj cu Hîncești; Constanța cu Cimișlia și Ialoveni; Dâmbovița cu Ialoveni și Ștefan-Vodă; Galați cu Cahul; Harghita cu Cantemir; Iași cu Ialoveni, Șoldănești, Strășeni, Ungheni și Hîncești; Prahova cu Călărași, Basarabeasca, Hîncești, Cimișlia și Leova; Suceava cu Rîșcani, Sîngerei și  Ștefan-Vodă; Timiș cu Nisporeni; Vaslui cu Cimișlia, Soroca, Ștefan-Vodă, Cahul și Orhei.

   Există județe care nu au, până acum, relații de colaborare cu raioane de peste Prut.  În urmă consultării unor analize și studii efectuate de specialiști în domeniul dezvoltării comunitare, propunerile de înfrățiri pe care experții le înaintează ca fiind cele mai fezabile sunt următoarele: Bistrița cu Căușeni; Botoșani cu Briceni; Brașov cu Rezina; Brăila cu Drochia; Bacău cu Rezina; Bihor cu Soroca; Călărași cu Călărași; Covasna cu Ocnița; Dolj cu Glodeni; Giurgiu cu Anenii Noi; Gorj cu Sîngerei; Hunedoara cu Orhei; Ilfov cu Strășeni; Ialomița cu Cantemir; Maramureș cu Ocnița; Mureș cu Drochia; Mehedinți cu Cahul; Neamț cu Basarabeasca și Cahul; Olt cu Fălești; Sălaj cu Edineț; Sibiu cu Telenești; Satu Mare cu Dondușeni; Tulcea cu Taraclia; Teleorman cu Edineț; Vrancea cu Florești și  Ialoveni; Constanța, Prahova și Vâlcea cu UTA Găgăuzia.

   „Știm că frații în veci vor fi frații. Această relație nu trebuie să fie axată doar pe argumentul istoric, cultural, social, ci să conțină și un liant profund instituționalizat. Punem la dispoziție județelor și localităților din România propuneri de parteneri basarabeni și îi vom pune în legătură”, a declarat George Simion, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012.

   În luna februarie, Dacian Cioloş a menţionat că doreşte, în afara relaţiilor la nivelul celor două guverne, să stimuleze cooperarea la nivel local între România şi Republica Moldova. „Vrem să privilegiem acele comune sau acele oraşe din R. Moldova care au înfrăţiri cu comune sau oraşe din România”, a spus primul-ministru.

 

   Platforma Unionistă Acțiunea 2012