Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă face apel ca „nimeni să nu fie lăsatîn urmă”– ne angajăm să „nu lăsăm în urmă niciun tânăr care iese din sistemul de protecție” și să acționăm acum pentru a asigura respectarea, protejarea și îndeplinirea întocmai a drepturilor acestora.
Bodgan Simion, președintele Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil, a menționat că, potrivit datelor Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului, dintre cei 18.000 de copii aflați în instituții rezidențiale în România, aproximativ 2.300 au peste 18 ani, iar circa 4.500-4.600 au între 14 și 18 ani.„Cu alte cuvinte, aproape 7.000 de copii dintre cei 18.000 aflați în îngrijire rezidențială vor ieși în următorii 3 ani - 3 ani și jumătate", a spus acesta.
Conferința a reunit tineri care au beneficiat de servicii de îngrijire alternativă, factori de decizie, profesioniști în drepturile copilului din întreaga Europa pentru a pune pe agenda publică nevoia de îmbunătățirea accesului la servicii și sprijin pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție.
În cadrul conferinței, participanții au adus în discuție:
Includerea pe lista de priorități a factorilor de decizie politică a tinerilor din sistemul de protecție, înainte și după părăsirea acestuia, care au nevoie de suport individualizat în tranziția spre maturitate și de servicii de asistență specializate.
Măsurile ce vizează pregătirea, tranziția și asistența după părăsirea sistemului de protecție care ar trebui să fie disponibile pentru ca tinerii să poată trece în siguranță și cu succes de la îngrijirea alternativă la viață independentă.
Implicarea profesioniștilor și mesajele lor despre cum se pot îmbunătățiserviciile de pregătire a tinerilor pentru a părăsi sistemul de protecție, precum și condițiile de lucru ale profesioniștilor pentru a-și putea îndeplini mai bine sarcinile și responsabilitățile, astfel încât să poată acompania tinerii în tranziția lor spre viața independentă.
Promovarea colaborării și a schimbului de experiență între partenerii implicați din România și alte țări din Europa în vederea diseminării de bune practici la nivel de programe și politici legate de îmbunătățirea calității vieții tinerilor care părăsesc sistemul de protecție și, în special, de respectarea drepturilor acestora.
40 de tineri din Europa și Asia Centrală au fost implicați direct în cadrul conferinței și au avut ocazia de a semnala nevoile lor, mai ales în formarea profesioniștilor din domeniul social.
„A fost o experiențăspecială și uneori chiar surprinzătoare pentru noi toți prin care am putut spune profesioniștilor despre obstacolele cu care ne-am confruntat în timpul în care am fost în îngrijireșiîn procesul de ieșire din îngrijire. Nu am mai fost priviți doar ca niște tineri care se plâng de orice, ci ca persoane care doresc să ajute și să fie parte din acest proiect.Ne dorim din tot sufletul să fim parte din această schimbare, să ne aducem contribuția la îmbunătățirea viitorului multor tineri. Fiecare copil merită să devină o floare.”Fabienne, tânără̆ care iese din îngrijireYouthLinks! Administrator și Purtător de cuvânt al Grupului de tineri experți din Austria.
În România, se așteaptămodificarea Legii 272/2004 în sensul în care, așa cum s-a discutat și la dezbaterea publică din ianuarie 2019, să fie aduse clarificări cu privire la responsabilitățileinstituțiilor publice implicate în sprijinirea tranziției și după ieșire (DGASPC/SPAS) și să fie majorat sprijinul financiar acordat la ieșirea din îngrijire. Ne așteptăm să existe voință politică la nivel central și local și să se recunoască importanța profesionalizării personalului din sistem, să fie alocate fonduri pentru implementarea noilor standarde de calitate care prevăd obligativitatea formării, supervizării personalului și pregătireacorespunzătoare a tinerilor.
Ne așteptăm ca tema participării copiilor și a tinerilor să treacă de la recunoașterea ei teoretică la punerea în practică în toate mediile în care se găsesc aceștia.
„Respectul, protecția, îndeplinirea și promovarea drepturilor tânărului din sistemul de îngrijire alternativă sunt elemente cheie în formarea sa ca adult. Necesitatea de a investi în profesioniști ce lucrează cu acești tineri este nu doar evidentă, ci și obligatorie. Vom milita împreună cu alte organizații neguvernamentale și în parteneriat cu instituțiile publice pentru colectarea de date calitative și cantitative, precum și pentru dezvoltarea unui cadru de politici publice care să privească acordarea de servicii integrate și o abordare inter-instituțională.” susține Diana Podaru, director general în cadrul SOS Satele Copiilor România.
