Românii țin peste 55 miliarde de lei în depozite pe termen foarte scurt, cu scadența de o zi, iar acești bani nu produc beneficii consistente pentru deponenți sau economie, susțin reprezentanții celor mai mari fonduri de investiții din România prezenți la evenimentul „Primăvara Investițională”, organizat de Bursa de Valori București (BVB). Datele Băncii Naționale a României (BNR) arată că valoarea depozitelor pe termen scurt a crescut în 2016 față de 2015 cu aproape 39%, de la 39,9 miliarde de lei la 55,4 miliarde de lei.
„Anul trecut au crescut depozitele populației și aproape 15 miliarde de lei s-au dus în plus în depozite overnight (n.red. depozite în care termenul de scadență este ziua lucrătoare următoare datei constituirii). Banii aceia nu produc suficient pentru client și aproape zero pentru economie, deci nimeni nu are de câștigat,” a explicat Mihai Purcărea, CEO al BRD Asset Management.
Educația financiară deficitară reprezintă unul dintre motivele care explică apetența românilor pentru depozite, în detrimentul plasării economiilor în fonduri de investiții, piața de capital sau alte instrumente financiare, au afirmat administratorii de fonduri de investiții.
„Pentru români, prima sursă de sfaturi despre cum să-ți gestionezi banii o reprezintă familia și prietenii, conform unui studiu IMAS. Peste jumătate dintre femei (55%) și aproape 40% dintre bărbați își obțin astfel sfaturile cu privire la modul de economisire. Din păcate, România are cel mai scăzut grad de educație financiară din Uniunea Europeană, conform unui sondaj Standard & Poor’s, și astfel este foarte probabil ca românii să solicite cui nu trebuie dintre apropiați sfaturi despre cum să-și investească banii agonisiți cu atâta trudă,” a spus Lucian Anghel, președintele Consiliului de Administrație al Bursei de Valori București.
În România, educația financiară modestă își face simțite efectele în rândul populației, spune Dragoș Manolescu, directorul general adjunct al OTP Asset Management. „În afară de stocul de depozite, trebuie să ținem cont că peste 90% din banii investiți stau în cvasi-depozite, acele fonduri de obligațiuni care aduc mai mult decât un depozit bancar, însă pe termen lung, spre deosebire de acțiuni, nu pot capta creșterea economică”.
