Întreținerea căilor navigabile pe Dunărea maritimă este o afacere din care firmele implicate și Regia Autonomă Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați trag tunuri financiare de ordinul milioanelor de euro, sume care provin din bani publici. Procedeul este foarte simplu: mâlul scos de pe fundul Dunării este depozitat în imediata apropiere a șenalului navigabil, tot în apele fluviului, iar în acte sunt operate cantități mai mari de aluviuni și distanțe mari parcurse de barjele care le transportă. Scăderea apelor Dunării din această vară a scos la iveală mai multe insulițe formate din aluviuni și aflate chiar în apropierea șenalului navigabil. Până anul acesta, la scăderea apelor fluviului apărea doar o insuliță, în aval de pontonul bacului de pe malul tulcean. Faptul că insulele sunt formate din aluviuni a fost recunoscut și de directorul adjunct al AFDJ, Dorian Dumitru, într-o ședință a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. Însă, nimeni nu a avut curiozitatea să afle cum de mâlul a fost depus exact lângă șenalul navigabil, pe partea tulceană, și nu au apărut insulele spre malul Galațiului. Asta, mai ales pentru că firma pesedistă gălățeană Superquatro Group este nelipsită din contractele încheiate de AFDJ.
Ancheta privind furturile produse prin dragare a fost secretizată chiar de conducerea AFDJ
Pentru că întreținerea căilor navigabile se face cu mai multe firme subcontractoare, conducerea AFDJ a simțit nevoia, în urmă cu vreo șase ani, să le supravegheze din umbră activitatea. Asta, pentru a nu pierde controlul banilor. În acel moment a fost aleasă firma brăileană Comision Trade srl, aparținând pedelistului Florin Cîrligea, firmă căreia i-a fost acordat un preţ triplu, de 8,69 euro/mc de mâl scos din apele fluviului, faţă de 3 euro/mc, preț negociat în contractele anterioare. Firma brăileană trebuia să scoată din şenalul navigabil 74.293 mc de mâl.
Cei doi angajaţi ai AFDJ care au realizat monitorizarea drăgilor ce lucrau pentru Comision Trade, Laurenţiu Pilaf şi Apostol Cosmin, au constatat că se fură din greu la capitolele motorină şi cantitate de mâl dragată. Astfel, pentru o zi lucrată, echipajul drăgii Fileşti 3 a raportat că a încărcat nouă şalande cu mâl, în timp ce inspectorii au constatat că au fost umplute doar două. În plus, consumul de motorină pentru lucrarea fictivă a fost şi el mult umflat, iar mâlul a fost deversat în apele fluviului într-o zonă interzisă. Fenomenul s-a repetat în toate cele cinci zile în care angajaţii AFDJ au monitorizat activitatea firmei brăilene. Toate observaţiile inspectorilor au fost trecute într-un raport din care reieșea dimensiunea imensă a fraudei. Imediat, directorul general de atunci al AFDJ, liberalul Ionel Malenda, a cerut ca raportul să fie secretizat şi să fie folosit doar în interiorul unităţii. Frauda de proporții a fost confirmată atunci și de directorul de căi navigabile, Florin Mihalache. Mai mult, directorul general Malenda se văita că ”banii de la buget sunt cam puțini” pentru cât poate AFDJ ”toca”.
Cum de atunci Regia Autonomă nu a fost supusă ninciunei anchete penale privind folosirea banilor publici la întreținerea căilor navigabile, cu toate semnalele date în presă, este clar că vechile metode funcționează încă și sunt devoalate doar de scăderea apelor fluviului.
Sorin Țiței
