Anularea taxei radio-TV transformă serviciile publice de media în servicii politice   Președintele PSD, Liviu Dragnea, a depus la Senat,  în data de 10 octombrie, un proiect de lege privind eliminarea a 102 taxe nefiscale, cu începere de la 1 ianuarie 2017. Printre aceste taxe se numără și taxele radio-tv. În expunerea de motive, inițiatorii susțin că această măsură se impune pentru a asigura o  transparență sporită și o eficientizare a activității celor două instituții. Proiectul depus menționează că finanțarea radioului și televiziunii publice urmează a se face de la bugetul de stat, fără a da alte detalii.

   Organizațiile semnatare consideră că măsura propusă alterează profund misiunea mediilor publice şi creează o relație de dependență excesivă față de vectorul politic. Propunerea de eliminare a taxei radio-tv - fără o analiză a impactului, fără prezentarea de soluții alternative, fără identificarea de resurse bugetare și fără analize de impact asupra bugetului de stat - este o dovadă de amatorism politic și de populism rudimentar. "Ascunderea" acestei taxe printre alte 100  (cum ar fi, de exemplu, cele pentru permisele de pescuit) este, de asemenea, un tertip menit să trivializeze tema, să o ascundă și să restrângă dezbaterea publică pe marginea ei. Reamintim că legea 41/1994 privind organizarea și funcționarea SRR și SRTV este lege organică și că modificările aduse ei trebuie să răspundă unor cerințe procedurale prevăzute de Constituție și de regulamentele Camerelor.

   Considerăm că finanțarea direct de la bugetul de stat va fi ultimul episod în politizarea completă a mediilor publice, și așa puternic controlate prin modul de numire și - mai ales - de demitere a consiliilor de administrație.

   Sistemul de finanțare a mediilor publice reprezintă peste tot în Europa un subiect de îndelungă și inclusivă dezbatere publică. Considerăm legitim orice demers în această direcție, mai ales având în vedere dificultățile financiare grave care afectează TVR, dar susținem necesitatea unei dezbateri publice autentice, prin care să se analizeze diversele opțiuni de finanțare și care să aducă la masă toți stakeholderii. 

   De asemenea, transparența și eficacitatea funcționării SRR și TVR pot fi asigurate tot prin modificarea legii de funcționare, așa cum o cer constant și rapoartele anuale ale Curții de Conturi, care atrag atenția asupra ambiguității legislative în care își desfășoară activitatea cele două instituții - care nu sunt considerate pe deplin "publice”.  Această ambiguitate a facilitat gestionarea iresponsabilă a resurselor TVR și SRR și a permis conducerilor lor succesive să se sustragă de la controlul parlamentar, civic și legal.

   Din 1996 încoace, organizațiile semnatare au cerut insistent mediului politic să dea dovadă de responsabilitate față de soarta serviciilor publice de radio și televiziune și să adopte soluțiile legislative necesare îndeplinirii misiunii publice de către cele două instituții. Din păcate, întreg spectrul politic a ignorat aceste cereri. Mai grav, soluțiile vehiculate până acum (insolvența TVR și eliminarea taxei radio-tv) riscă să îngroape TVR și să transforme serviciile publice de media în servicii guvernamentale.

   Deși au ignorat sistematic soarta mediilor publice, principalele partide parlamentare și-au manifestat preocuparea pentru soarta televiziunilor private. În 2015, atât PNL, cât și PSD, au inițiat proiecte legislative prin care să se asigure un sprijin financiar televiziunilor private, iar Guvernul Ponta a emis o Ordonanță de Urgență prin care se anunța constituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma unui fond audio-vizual de 15 milioane de euro accesibil principalilor radiodifuzori privați. Până în acest moment această OUG nu a produs, însă, efecte.

   Organizațiile semnatare cer actualului Parlament să respingă proiectul inițiat de Liviu Dragnea, iar partidelor politice care vor alcătui viitorul Parlament să aibă voința politică de a rezolva situația serviciilor publice de media, în primul rând prin modificarea legii de funcționare nr.41/1994.

   ActiveWatch

   Centrul pentru Jurnalism Independent

   Convenția Organizațiilor de Media (platformă care reunește peste 20 de organizații de media)