Parlamentul Seniorilor din România există și funcționează de mai puțin de o lună, înființat prin implicarea unor entuziaști care au drept scop apărarea intereselor persoanelor vârstnice. Asociația seniorilor din România, denumită Parlament la contrapondere cu legislativul național, este rezultatul unui proiect derulat în perioada ianuarie 2016 – aprilie 2017. Proiectul Parlamentul Seniorilor este finanțat de către Caritas România și CARP Omenia și cofinanțat printr-un grant asigurat de Contribuția Elvețiană pentru o Uniune Europeană Extinsă.
Acesta are ca obiectiv reprezentarea intereselor persoanelor vârstnice în raport cu decidenții politici și cooperarea cu aceștia în vederea asigurării unui cadru legislativ ce ar putea facilita generației vârstnice din țara noastră o îmbătrânire activă și demnă. În activitățile acestui proiect, vor fi implicați in mod direct peste 300 de seniori care își vor dezvolta competențele și abilitățile în a-și formula și solicita drepturile absente din agenda publică. Activitățile principale ale proiectului vizează consultări regionale, în 9 orașe mari ale țării, cu persoane vârstnice și reprezentanți ai autorităților publice locale, creșterea competențelor vârstnicilor în domeniul advocacy și alte evenimente de vizibilitate adresate publicului larg. În perioada noiembrie 2016 – aprilie 2017, vor avea loc trei întâlniri ale Parlamentului Seniorilor: participări în Comisiile Senatului, Forumul Seniorilor și acțiuni de reprezentare și vizbilitate.
La sfârșitul lunii trecute, a avut loc, la București, prima întâlnire a Parlamentului Seniorilor, alcătuit din opt membri și un președinte onorific, desemnați în urma celor opt întâlniri organizate în Cafenelele Seniorilor de la: București, Câmpulung Mușcel, Timișoara, Copșa Mică, Cluj, Satu Mare, Oradea și Braila.
Problemele luate în discuție de Parlamentul Seniorilor, identificate cu ocazia întâlnirilor la cele opt Cafenele ale Seniorilor, așa cum au fost ele sintetizate de către coordanatorul Ilie Țifrea, sunt:
- Practica neunitară în calculul pensiilor.
- Lipsa sentimentului de solidaritate, atât între vârstnici cât și între generații.
- Lipsa studiilor științifice privind vârstnicul și ignorarea celor puține existente.
- Lipsa unei strategii de țară care să includă și problematica vârstnicului.
- Abuzuri asupra vârstnicilor, atât în familie cât și în comunitate.
- Legislația care privește vârstnicii este discriminatorie pentru pensionari: impozite, pensii speciale, separarea fondului de pensii.
- Nerespectarea drepturilor vârstnicilor.
- Administrarea defectuoasă a căminelor de către autoritațile locale.
- Lipsa unor centre de tranziției de la perioada profesională la perioada de pensionare pentru a încuraja îmbătrânirea activă.
- Lipsa unei legi unitare a pensiilor.
- Revizuirea sistemului de coplată a biletelor de tratament.
- Problemele și starea vârstnicilor nu reprezintă o prioritate pentru autoritați – lipsa unui dialog între decidenții politici și vârstnici.
